Sâmbătă, la orele prânzului, Sistemul Energetic Național a cunoscut o situație excepțională: parcurile fotovoltaice au generat echivalentul a peste 80% din consumul instantaneu, iar România exporta aproape 2.000 MW. Totuși, această performanță evidențiază o vulnerabilitate majoră, deoarece în doar câteva ore, odată cu apusul soarelui, țara ar putea redeveni dependentă de importuri.
Performanța solară de la amiază
La ora 12:00, datele Transelectrica indicau o producție de aproximativ 2.450 MW din marile parcuri fotovoltaice, în timp ce consumul național era de doar 2.984 MW. Aceasta înseamnă că doar aceste capacități acopereau peste 82% din necesarul instantaneu, iar la scurt timp, cu un consum de 2.887 MW, ponderea urca spre 85%.
Adăugând și cei aproximativ 382 MW din energie eoliană, totalul producției regenerabile atingea 2.827 MW, aproape egal cu întregul consum din rețea. De asemenea, prosumatorii contribuiau semnificativ, cu o producție estimată de 2.340 MW, însă această energie este parțial consumată direct, nefiind contorizată integral în rețeaua națională.
Surplusul generat a permis ca România să exporte energie la o putere de peste 1.800 MW la ora 12:00, ajungând la aproximativ 1.960 MW zece minute mai târziu. În completarea surselor regenerabile, centralele pe gaze produceau 889 MW, hidrocentralele 361 MW, iar grupurile pe cărbune 698 MW.
Contextul dificil al sistemului
Această reușită vine într-un context aparte, marcat de absența producției nucleare. Ambele reactoare de la Cernavodă, cu o capacitate totală de aproximativ 1.400 MW, sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. Guvernul a declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru luna august, apelând la importuri și la alte surse pentru a acoperi vârfurile de consum.
Astfel, performanța fotovoltaicelor devine cu atât mai notabilă, reușind să compenseze temporar atât consumul redus, cât și lipsa completă a energiei nucleare. Problema fundamentală rămâne însă seara, când producția solară scade brusc, iar consumul crește, ceea ce poate transforma rapid România dintr-un exportator într-un importator de energie.
Dezbaterea privind stocarea și controlul bateriilor
În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a readus în discuție necesitatea unor reguli noi pentru prosumatori. Cu aproximativ 350.000-360.000 de prosumatori, din care doar o treime dețin sisteme de stocare, el consideră că noile instalații fotovoltaice ar trebui să includă obligatoriu și baterii. Astfel, energia produsă la prânz ar putea fi folosită seara, când cererea este maximă, reducând volatilitatea rețelei.
Bolojan a propus ca bateriile și invertoarele prosumatorilor să poată fi integrate într-un mecanism de dispecerizare, pentru o gestionare mai eficientă a echilibrului rețelei. Această idee a stârnit însă controverse. Asociația Prosumatorilor se opune unui control direct al distribuitorilor asupra echipamentelor private, considerând o astfel de măsură „abuzivă” dacă nu are la bază contracte clare. În paralel, distribuitorii explorează deja proiecte de tip Virtual Power Plant, prin care participanții ar putea fi remunerați pentru flexibilitatea oferită sistemului.