Guvernul Bolojan este acuzat că a provocat un blocaj sever în industria jocurilor de noroc prin OUG 7/2026, ceea ce ar fi generat pierderi bugetare de peste 320 de milioane de euro în doar câteva luni. În același timp, rămân neachitate premiile sportivilor medaliați, iar statul caută soluții de finanțare chiar din taxele plătite de operatorii afectați.
Contextul disputei
Un oficial de top din domeniul jocurilor de noroc a lansat o critică dură la adresa Guvernului, susținând că măsurile adoptate au destabilizat complet piața tradițională. Petre Predescu, CFO România al Ritzio Entertainment Group, afirmă că transferul deciziei de autorizare către autoritățile locale, fără un mecanism de tranziție clar, a creat un vid juridic pentru operatori.
„Guvernul Bolojan a distrus o industrie. Acum descoperă că nu are bani să-și premieze campionii”, a declarat Predescu, într-o analiză publicată pe platforma LinkedIn. Poziția sa reflectă însă perspectiva directă a unei companii din sectorul afectat, iar cifrele prezentate sunt estimări ale industriei, nu calcule oficiale ale autorităților.
Ce a schimbat OUG 7/2026
Ordonanța adoptată în februarie a mutat o parte importantă a puterii de decizie către consiliile locale. Acestea pot decide dacă permit activitatea de jocuri de noroc pe teritoriul lor, pot stabili zonele permise și pot impune taxe locale anuale. Autorizația națională emisă de ONJN nu mai este suficientă pentru funcționare.
Există o prevedere tranzitorie: operatorii cu autorizații ONJN valabile la momentul intrării în vigoare pot funcționa până la expirarea acestora. Problema apare la reînnoire, în localitățile unde consiliile nu au adoptat încă nicio decizie clară. Astfel, sute de operatori licențiați s-au trezit în imposibilitatea de a-și reînnoi autorizațiile pentru aparatele de joc.
„Practic, Guvernul Bolojan a omorât vaca care dădea lapte. Acum, ANS vrea să vină la muls. Problema este că vaca nu mai există”, a adăugat Predescu.
Pierderi estimate și impact bugetar
Potrivit calculelor prezentate de Predescu, între februarie și iunie 2026, statul ar fi pierdut peste 320 de milioane de euro din taxele aferente aparatelor de joc care nu au mai putut fi autorizate. Suma nu este însă confirmată printr-un bilanț public al Ministerului Finanțelor sau al ONJN.
Estimările industriei indică pierderi și mai mari pe termen lung. Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România susține că interzicerea la nivel național a jocurilor tradiționale ar putea genera pierderi bugetare de peste 700 de milioane de euro anual și ar pune în pericol aproximativ 30.000 de locuri de muncă. Toate aceste valori rămân însă estimări ale industriei.
Pentru a fi considerată o pierdere certă, suma de 320 de milioane de euro ar trebui comparată cu încasările efective din taxe, numărul aparatelor rămase neautorizate și termenele de expirare a autorizațiilor existente.
Restanțele către sportivi și soluțiile propuse
Problema premiilor neachitate este confirmată oficial. Agenția Națională pentru Sport a recunoscut că restanțele acumulate depășeau 100 de milioane de lei la începutul anului, iar o centralizare ulterioară indica aproximativ 120 de milioane de lei, aferente sportivilor, antrenorilor și colectivelor tehnice din 44 de federații. Plățile vizează performanțe la campionate mondiale și europene, din mai multe exerciții financiare.
ANS a explicat că premiile sunt prevăzute de cadrul legal, dar nu pot fi achitate fără credite bugetare aprobate. Nu există un termen precis pentru stingerea tuturor restanțelor. Premierile pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au fost achitate integral.
În acest context, a apărut propunerea ca Agenția Națională pentru Sport să primească 1% din taxele colectate de stat de la operatorii de jocuri de noroc. Măsura nu este adoptată, ci doar aflată în discuție. Legislația actuală prevede deja direcționarea a 1% către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și a 0,2% către Comitetul Național Paralimpic.
Petre Predescu consideră contradictoriu faptul că statul limitează funcționarea operatorilor tradiționali, dar caută să finanțeze sportul din taxele plătite de aceeași piață. El critică și intenția Guvernului de a lista parțial Loteria Română la bursă, susținând că OUG 7/2026 a redus profitabilitatea companiei și i-ar putea diminua valoarea. Afirmația privind înjumătățirea profitului Loteriei nu este însă susținută de rezultate financiare oficiale care să izoleze impactul ordonanței de alți factori economici.