Deputatul AUR Laura Gherasim trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care Ministerul Economiei tratează controlul parlamentar, acuzând instituția că nu oferă răspunsuri concrete la întrebările legate de transferul datelor personale ale românilor către Republica Moldova. Situația a apărut după ce Poșta Română a decis să externalizeze Serviciul de Relații cu Clienții într-un stat din afara Uniunii Europene, iar parlamentarul solicită garanții clare privind securitatea acestor informații.
Contextul externalizării și lipsa de transparență
Potrivit declarațiilor transmise de AUR, la data de 24 iulie 2024, cu aproximativ patru luni înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare, Poșta Română a anunțat externalizarea serviciului de relații cu clienții către Republica Moldova, justificând decizia prin necesitatea eficientizării activității. Compania a precizat că noul sistem ar implica introducerea unor date detaliate despre clienți într-un sistem CRM, inclusiv nume, adrese, numere de telefon și istoricul relației cu operatorul poștal național.
Laura Gherasim, care ocupă funcția de președinte al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților, subliniază că a sesizat oficial acest aspect în parlament înainte de declanșarea oricărei anchete. Ea a fost singurul deputat care a intervenit prin intermediul unei interpelări pentru a cere lămuriri despre această situație, însă răspunsul primit de la minister a fost considerat nesatisfăcător.
Întrebări fără răspuns și acuzații de formalism
În interpelarea sa, deputatul AUR a solicitat Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului să ofere clarificări cu privire la natura datelor prelucrate, persoanele care au acces la acestea, locația serverelor și temeiul juridic al prelucrării. De asemenea, a cerut detalii despre evaluarea de impact și măsurile de securitate implementate pentru protejarea informațiilor cetățenilor români. Cu toate acestea, răspunsul înregistrat la minister nu a abordat niciuna dintre întrebările tehnice și juridice formulate, fiind considerat de parlamentar un simplu comunicat de presă adresat Parlamentului.
„Așa înțelege un minister al Guvernului României să se conformeze controlului parlamentar. Este o meteahnă răspândită la multe ministere. Întrebi câți oameni au fost angajați în ultimul an, iar răspunsul îți spune că ministerul acordă o atenție deosebită resursei umane. Întrebi când se finalizează lucrarea, iar răspunsul îți spune că lucrarea este binevenită în comunitate. Se transmite un document în termenul legal, ca ministerul să nu poată fi acuzat că nu a răspuns, deși în fapt nu se răspunde la nimic. Așa ajunge separația puterilor în stat o glumă”, a declarat Laura Gherasim.
Riscuri pentru datele personale și demersuri suplimentare
Întrebarea centrală ridicată de deputat rămâne aceea referitoare la garanțiile că datele personale ale românilor, procesate într-un stat care nu oferă nivelul de protecție impus de legislația Uniunii Europene, nu vor ajunge la terți care le-ar putea folosi abuziv. În acest context, Laura Gherasim a ironizat situația, sugerând că, dacă scopul este eficientizarea, atunci și serviciile Parlamentului ar putea fi externalizate într-un stat extracomunitar, ceea ce ar fi absurd. Ea a subliniat importanța stabilirii limitelor atunci când discutăm despre servicii strategice ale statului și despre protecția datelor cetățenilor.
Ca urmare a răspunsului nesatisfăcător, deputatul AUR a anunțat că a revenit oficial asupra interpelării și a solicitat din nou răspunsuri clare și documentate la fiecare întrebare adresată inițial. „Nu voi accepta, pe durata mandatului meu, ca instituțiile statului să trateze în acest fel Parlamentul României. Rolul Parlamentului este să verifice dacă deciziile ministerelor servesc interesul cetățenilor români și nu interese particulare sau interesele altor state”, a conchis Laura Gherasim.