Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că actuala criză de pe Dunăre putea fi evitată dacă proiectele esențiale nu ar fi fost blocate. Ea subliniază că măsurile de urgență au oferit doar un răgaz temporar pentru centrala de la Cernavodă.
Contextul crizei și responsabilitățile
În cadrul unei emisiuni online, oficialul a explicat că lucrările de pe brațul Bala, coordonate de Ministerul Transporturilor, beneficiau de toate avizele și fondurile necesare încă din anul precedent. „Ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani de la Ministerul Transporturilor. Nu a fost făcută o lucrare esențială, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung”, a declarat Buzoianu.
Proiectul pentru brațul Bala avea deja autorizațiile de mediu și o hotărâre de Guvern pentru alocarea banilor. „Dacă s-ar fi făcut acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a adăugat ministrul, conform declarațiilor sale.
Intervențiile de urgență și impactul lor
Pentru a contracara scăderea debitului, specialiștii de la ANAR au propus măsuri de redirecționare a apei, implementate de AFDJ și Armată. Aceste acțiuni au reușit să prelungească funcționarea centralei de la Cernavodă cu aproximativ șapte zile față de estimările inițiale.
Cu toate acestea, soluția nu este una durabilă, deoarece apa trebuie să străbată un traseu de 60 de kilometri, unde formațiunile de nisip pot altera cursul curenților. „Pe acele zone sunt dâmburi, sunt dune care pot opri sau pot reorienta apa cu anumiți curenți”, a explicat Buzoianu.
Pentru o rezolvare pe termen lung, sunt necesare lucrări de dragare costisitoare. Ministrul a subliniat că intervențiile recente au fost doar măsuri de criză, cu un cost mult mai mic decât oprirea centralei, dar care nu pot înlocui investițiile majore amânate.
Critici la adresa gestionării fondurilor și a infrastructurii
Diana Buzoianu a criticat dur întârzierea proiectelor aprobate, care rămân „la sertar” ani de zile. Ea a atras atenția asupra lipsei de finanțare cronică pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor în ultimele trei decenii și jumătate. „Noi, în ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere”, a precizat ea.
În ceea ce privește dezbaterea dintre protecția mediului și investiții, ministrul a remarcat o polarizare tot mai accentuată a discursului public. „România a ajuns să fie din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre”, a afirmat Buzoianu.
Oficialul a concluzionat că o gestionare responsabilă a resurselor de apă este vitală, mai ales într-o țară care va resimți puternic efectele schimbărilor climatice. „Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap”, a fost mesajul transmis de ministrul Mediului.