Parlamentul, în fața unor decizii-cheie: legea ANI revine la vot, iar viitorul salarizării bugetare rămâne incert

parlamentul in fata unor decizii cheie legea ani revine la vot iar viitorul salarizarii bugetare ramane incert
Sursă foto: STIRIPESURSE.RO / Eugen Dinu

Parlamentul se pregătește pentru o săptămână cu mize semnificative, având pe agenda discuțiilor atât reexaminarea legii ANI, cât și soarta noii legi a salarizării, proiecte esențiale pentru jaloanele din PNRR. Camera Deputaților va relua dezbaterile pe marginea legii integrității, în timp ce negocierile pentru legea salarizării par să fie într-un punct mort.

Legea ANI, înapoi în dezbaterea deputaților

Un prim subiect major îl constituie revenirea în Camera Deputaților a legii pentru modificarea legislației în domeniul integrității. Această reexaminare vine ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României (CCR) din data de 17 august 2026, care a declarat neconstituțional amendamentul ce obliga partenerele de viață ale demnitarilor să își declare averile.

Camera Deputaților, fiind prima Cameră sesizată, are sarcina de a modifica proiectul de lege pentru a-l alinia la prevederile deciziei CCR, Senatul urmând să aibă rolul de for decizional. Judecătorii constituționali au argumentat că un inspector ANI nu poate aprecia în mod obiectiv natura relațiilor asemănătoare celor dintre soți, mai ales în contextul în care România nu are o legislație care să reglementeze parteneriatul civil. De asemenea, s-a subliniat riscul ca demnitarul și partenerul să aibă percepții diferite asupra relației lor.

Cu toate acestea, CCR a menținut o altă prevedere importantă a legii, declarând-o constituțională. Astfel, persoanele cu funcții publice, precum primarul Dominic Fritz, care au primit o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, își vor pierde mandatele la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă termenul interdicției de 3 ani nu a expirat deja.

Negocieri tensionate pentru Legea salarizării

Un alt subiect fierbinte este proiectul noii legi a salarizării în sistemul public, care ar fi trebuit să ajungă în Parlament. Cu toate acestea, soarta sa este incertă, deoarece nu există un consens politic între partidele fostei Coaliții. Potrivit consilierului prezidențial Radu Burnete, dacă nu se ajunge la un acord, niciunul dintre cele patru partide nu va depune proiectul.

Liderii politici sunt așteptați să ia o decizie finală, însă discuțiile sunt blocate de respingerea fermă a sindicatelor. Principalele confederații sindicale au criticat proiectul, considerând că acesta generează noi inechități și discriminări în loc să aducă o reformă profundă a sistemului de salarizare.

Reacțiile politicienilor nu întârzie să apară. Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a declarat că PSD nu va vota o lege care scade salariile sau care nu a fost discutată cu salariații. El a subliniat riscul ca o lege controversată să genereze tensiuni sociale și greve, al căror cost ar putea depăși sancțiunile pentru neîndeplinirea jaloanelor din PNRR. În aceeași notă, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că susținerea legii este condiționată de garantarea că veniturile nu vor scădea.

Alte proiecte pe ordinea de zi

Pe lângă subiectele majore, Camera Deputaților va dezbate și două proiecte de lege inițiate de PSD și PNL, care ar putea fi conexate datorită temei comune. Acestea vizează prorogarea termenului pentru aplicarea dublului examen de admitere la liceu. Mai exact, se propune amânarea acestei măsuri, astfel încât elevii care au început clasa a V-a în anul școlar 2025-2026 să nu fie primii care vor susține atât Evaluarea Națională, cât și un examen suplimentar de admitere. Inițiativa legislativă, semnată de deputații Raluca Turcan (PNL) și Mihai Ghigiu (PSD), urmărește modificarea Legii învățământului preuniversitar pentru a permite această amânare.