Un audit al Curții de Conturi relevă că programele de formare pentru șomeri nu sunt suficient de bine corelate cu cererea de pe piața muncii, iar evaluarea lor se face preponderent pe baza numărului de participanți, nu a rezultatelor obținute. Instituția subliniază necesitatea unei orientări mai clare a acestor cursuri către obținerea și menținerea unui loc de muncă.
Constatările auditului la Ministerul Muncii
Misiunea de audit, desfășurată în 2025 la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, a analizat perioada 2022-2024. Concluzia principală este că standardele ocupaționale sunt actualizate cu întârziere, ceea ce generează neconcordanțe între competențele predate și cele solicitate de angajatori. Nu există un mecanism național eficient și proactiv pentru revizuirea periodică a acestor standarde, cu implicarea partenerilor sociali și a mediului de afaceri.
Deși cadrul legal și procedural este considerat cuprinzător, iar digitalizarea prin platforma ReCONECT reprezintă un pas înainte, monitorizarea se concentrează pe indicatori cantitativi, precum numărul de cursuri și de participanți. Se ignoră astfel calitatea pregătirii și impactul real asupra integrării profesionale a absolvenților.
Recomandări pentru creșterea eficienței
Curtea de Conturi recomandă o tranziție de la un model bazat pe conformitate administrativă la unul orientat către performanță și impact. Instituția propune evaluarea sistematică a calității actului didactic, a activității formatorilor și a relevanței curriculei pentru piața muncii. De asemenea, se solicită o colaborare mai strânsă cu sectoarele economice și autoritățile din educație pentru actualizarea standardelor ocupaționale într-un cadru predictibil.
În contextul reducerilor bugetare, diversificarea cursurilor și orientarea către forme mai scurte de specializare au permis menținerea accesului la pregătire pentru un număr semnificativ de șomeri. Cu toate acestea, rata de ocupare a absolvenților rămâne moderată.
Măsuri propuse și categorii prioritare
Auditul identifică programele de ucenicie la locul de muncă ca fiind de o eficiență demonstrată, dar insuficient utilizate din cauza stimulentelor limitate și a parteneriatelor slab dezvoltate cu angajatorii. Printre recomandările formulate se numără:
- Utilizarea mai amplă a instrumentelor de prognoză a pieței muncii.
- Actualizarea periodică a standardelor ocupaționale.
- Introducerea unor mecanisme unitare de evaluare a calității cursurilor.
- Facilitarea accesului la formare pentru persoanele din mediul rural.
- Extinderea parteneriatelor pentru ucenicia la locul de muncă.
Resursele ar trebui orientate cu prioritate către categoriile vulnerabile, în special șomerii de lungă durată și tinerii NEET (persoane cu vârste între 16 și 30 de ani care nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de pregătire). O altă recomandare importantă vizează instituirea unui sistem de monitorizare post-formare, pentru a urmări câți absolvenți își găsesc un loc de muncă și pentru cât timp reușesc să îl păstreze.