România, alături de alte șase state din estul Uniunii Europene, solicită Comisiei Europene un pachet de măsuri speciale pentru a contracara efectele negative ale războiului din Ucraina asupra industriei turistice regionale. Guvernele semnatare atrag atenția asupra percepției deteriorate de siguranță, care continuă să descurajeze atât turiștii, cât și investitorii, și cer ca aceste provocări să fie recunoscute explicit în viitoarele politici europene.
Demersul comun al celor șapte state
La data de 23 iulie, reprezentanții României, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Slovaciei au înaintat o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas. Documentul subliniază necesitatea ca efectele generate de conflictul declanșat de Rusia să fie integrate în procesul de elaborare a viitoarei Strategii a UE pentru Turism Durabil.
Principalele solicitări vizează crearea unor instrumente dedicate exclusiv statelor din estul blocului comunitar. Prioritățile enunțate includ îmbunătățirea conectivității, consolidarea rezilienței sectorului turistic și implementarea de măsuri menite să recâștige încrederea călătorilor și a investitorilor în destinațiile din această regiune.
Problema percepției și impactul asupra IMM-urilor
Una dintre dificultățile majore semnalate este imaginea creată în exterior asupra țărilor situate în proximitatea geografică a războiului. Această percepție negativă afectează în mod direct fluxurile turistice și încrederea investitorilor, generând totodată probleme de acces la finanțare pentru companii. Conform reprezentanței Letoniei pe lângă UE, situația geopolitică a redus semnificativ interesul internațional, iar întreprinderile mici și mijlocii din domeniu resimt cel mai acut aceste presiuni, fiind nevoite să facă față asocierii regionale cu riscurile de securitate.
Demersul celor șapte capitale survine pe fondul recunoașterii de către Comisia Europeană a existenței unor dificultăți specifice în estul Uniunii. Strategia prezentată la Bruxelles în februarie 2026 identifică explicit regiunile apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina drept zone afectate de investiții reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice după invazia rusă. Planul european de sprijin vizează un grup de nouă țări: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Contrastul cu tendințele europene
Pentru România, acest apel adresat Bruxelles-ului vine într-un context statistic nefavorabil, marcat de o evoluție divergentă față de media europeană. La nivelul UE, anul 2025 a consemnat un record absolut de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în structurile de cazare, cu creșteri în 24 dintre cele 27 de state membre. România s-a numărat însă printre puținele excepții, înregistrând o scădere de 1,7% față de anul precedent, alături de Luxemburg și Irlanda.
În mod notabil, Polonia, unul dintre semnatarii scrisorii, a raportat una dintre cele mai dinamice creșteri din Uniune, de 7,2%, ceea ce evidențiază disparitățile regionale. O vulnerabilitate structurală a turismului românesc rămâne dependența ridicată de piața internă. Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 indică faptul că doar 22,4% dintre înnoptări au fost generate de vizitatori străini, o pondere redusă comparativ cu alte destinații europene.
Cu toate acestea, primele luni ale anului 2026 oferă și un semnal pozitiv: deși numărul total al sosirilor a scăzut cu 5,8%, sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%, ceea ce sugerează o revenire treptată a interesului extern. Datele OECD arată că, în 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în România, o creștere de 13,8% față de anul precedent, dar totuși sub nivelul pre-pandemic. Această situație contrastează puternic cu piața europeană, care a depășit încă din 2023 nivelul din 2019, iar în 2024 înnoptările internaționale erau cu 6,8% mai mari decât în anul de referință.
Ce urmează la nivel european
Statele semnatare nu solicită, deocamdată, înființarea unui fond european dedicat cu o valoare prestabilită. Obiectivul imediat este integrarea în viitoarea strategie europeană pentru turism a unor instrumente și măsuri special concepute pentru estul UE. Propunerile concrete vizează:
- Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul turistic;
- Dezvoltarea conexiunilor de transport către și dinspre regiune;
- Facilitarea accesului la finanțare pentru companiile afectate;
- Creșterea rezilienței destinațiilor est-europene;
- Implementarea de campanii pentru refacerea încrederii turiștilor internaționali.
Comisia Europeană urmează să pregătească în cursul anului 2026 prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, un document care va aborda competitivitatea și sustenabilitatea industriei, impactul asupra comunităților locale și capacitatea sectorului de a face față unor viitoare crize. Pentru România, miza principală rămâne atragerea unui număr mai mare de vizitatori străini, într-un moment în care turismul european în ansamblu a depășit etapa de recuperare post-pandemică și stabilește noi recorduri.