Sistemul sanitar românesc a consumat în anul 2024 resurse financiare record, depășind pragul de 108 miliarde de lei. Conform datelor oficiale, populația a contribuit direct cu aproape un sfert din această sumă, în timp ce spitalele au rămas principalul beneficiar al fondurilor.
Contextul financiar și sursele de finanțare
Institutul Național de Statistică (INS) raportează o creștere semnificativă a cheltuielilor curente pentru îngrijirile de sănătate, care au totalizat 108.362,0 milioane de lei în 2024. Această valoare este cu 18,3% mai mare comparativ cu anul precedent, iar ponderea finanțării publice a reprezentat 77,3% din total. Mecanismul principal de acoperire a costurilor a fost cel al asigurărilor sociale, care au asigurat 68,31 miliarde de lei (63,1% din total), înregistrând o creștere anuală de 20,5%.
Pe lângă fondurile publice, contribuția directă a cetățenilor a fost substanțială. Plățile efectuate direct de populație pentru servicii și bunuri medicale au atins valoarea de 23,8 miliarde de lei, reprezentând 22,0% din cheltuielile totale. Administrația publică centrală și locală a completat finanțarea cu 15,4 miliarde de lei (14,2%), în timp ce companiile private de asigurări și alte entități au contribuit cu doar 806,1 milioane de lei.
Direcționarea fondurilor către servicii medicale
Distribuția cheltuielilor pe categorii de servicii arată o concentrare majoră către actul medical curativ. Astfel, serviciile curative au absorbit 58,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,4% din total, marcând o creștere de 18,6% față de 2023. Din această sumă, 43,34 miliarde de lei au fost direcționate către pacienții internați (spitalizare continuă sau de zi), 15,43 miliarde de lei către serviciile ambulatorii, iar 208,2 milioane de lei pentru îngrijiri medicale la domiciliu.
O altă categorie importantă de cheltuieli a fost cea pentru medicamente și bunuri medicale, care a totalizat 29,15 miliarde de lei (26,9% din total). Pentru serviciile de laborator, diagnosticare imagistică, ambulanță și transport pacienți s-au alocat 6,64 miliarde de lei, în timp ce serviciile de recuperare și îngrijire pe termen lung au însumat 2,3 miliarde de lei, respectiv 5,8 miliarde de lei. Activitățile de prevenție au beneficiat de o finanțare de 1,23 miliarde de lei, iar cheltuielile administrative pentru conducerea sistemului au fost de 2,8 miliarde de lei.
Distribuția pe furnizori și instituții
Analiza pe tipuri de unități sanitare relevă faptul că spitalele au fost principalii beneficiari ai fondurilor, primind 46,05 miliarde de lei în 2024, o sumă în creștere cu 15,0% față de anul anterior. Următorii în clasament sunt furnizorii de medicamente și bunuri medicale vândute direct în farmacii, care au încasat 29,1 miliarde de lei, urmați de furnizorii de servicii medicale ambulatorii cu 19,2 miliarde de lei.
Pentru serviciile de urgență, laborator și diagnosticare imagistică s-au plătit 6,6 miliarde de lei, iar unitățile sociale care oferă îngrijiri pe termen lung au primit 1,26 miliarde de lei. Un aspect notabil este reprezentat de plățile către furnizorii de servicii medicale din străinătate, care au totalizat 1,2 miliarde de lei, acoperind tratamentele acordate pacienților români în alte state.